Salutare,
Numele meu este Sonia Oltenas și fac parte din echipa WildFood90. Câteva cuvinte despre mine ar fi că sunt Psiholog, Life Coach și Head Coach WildFood, iar astăzi ți-am pregătit un material foarte interesant despre cum uneori mâncarea este interpretată drept iubire.
Nu stiu cum e la voi în familie, dar la mine și în multe altele pe care le-am întâlnit, mâncarea este asociată cu iubirea.
În momentul în care mama gătește ceea ce îi place copilului o face ca un act al iubirii, iar copilul când mănâncă acel ceva, își arată astfel iubirea față de mamă.
Cât de nociv poate ajunge să fie!
Nu mă înțelegeți greșit! Nu spun să nu mai mâncați ceea ce vă gătește mama sau să nu îi mai pregătiți cu drag mâncarea favorită copilului. Ceea ce vreau să spun este să fiți conștienți de ce faceți și de precedentul care se poate crea.
Perspective
De ce le pregătim celorlalți ce le place? De ce ducem prăjituri colegilor? De ce facem rețeta de placintă, a bunicii, cu care îi delectăm pe membrii familiei? Ce căutăm să obținem prin astea?
Poate aprobare, poate apreciere, poate acceptare, poate sentiment de utilitate… poate chiar iubire? Nu poți să te superi pe bunicuța care și-a trudit mâinile să îți facă ție poale în brâu, chiar dacă tu nu consumi nici făina, nici zahăr și poate nici brânză. Dar cum ai putea să o refuzi?
Din prisma celui care a pregătit sau a cumpărat un aliment pe placul tău, ca și gest de iubire, a-l refuza este foarte dureros! Se simte ca o negare a iubirii, acest refuz al unei prăjituri care altadată era favorita ta! E clar că nu îl/o mai iubești ca înainte, altfel nu ai refuza! Și, cel mai probabil, și ție îți poate fi foarte greu să spui “Nu, mulțumesc!” pentru că nu vrei să îl rănești pe celălalt.
Dar ce faci când lucrurile stau invers și celălat nu îți mai pregătește tortul tău preferat de ziua ta și alege un tort fără zahăr și fără făina (pe care, chiar dacă nu l-ai încercat, ești convins că nu are cum să fie bun pentru că nu are zahăr)? Nu îi mai pasă de sentimentele tale, nu mai ține la tine, te iubește mai puțin? Cum te simți atunci? Abandonat? Neacceptat? Dat la o parte? Respins? Neimportant?
Dacă nu îmi dai prăjitură, nu mă iubești!
Atunci când confundăm sau asociem sentimentele cu mâncarea, sfârșim prin a ne face de 2 ori rău: o dată pentru că ne sabotăm mâncând ce poate să nu ne facă bine doar pentru că ne trezește o amintire sau un sentiment, ori poate o stare pe care o căutăm, a doua oară pentru că ne simțim răniți sau lezați când nu mai primim prăjitura sau când celalalt nu o mai accepta.
Pe termen lung, un comportament de recompensare pe baza de mâncare devine nociv.
Părintele care recompensează copilul pentru o notă mare cu o prăjitură, îl invață pe micuț că de cate ori face lucruri bune el va primi o prăjitură, iar cu prima ocazie când are un rezultat bun și nu primește prăjitură, o să creadă că părintele nu îl mai iubește ca la început sau că realizarea lui nu a fost îndeajuns ca să primească recompensa.
De asemenea, mai este și varianta de recompensă când ceva negativ i se întamplă copilului și parintele, ca să îi aline supărarea, îi dă o ciocolată. Ce mesaj primește micuțul în astfel de momente? Că de câte ori trece printr-un moment greu, trist, negativ, supărator, o ciocolată este soluția.
Știm cu toții ce efect are ciocolata asupra corpului prin eliberarea de endorfine, aportul de zahăr în sânge și creșterea numărului de kg. În plus, mai avem și televiziunea care ne întarește ideea că atunci când te simți trist, în congelator te așteaptă o cutie de înghețată care îți rezolvă toate problemele.
Când eu mi-am schimbat stilul de viață și am început să mănânc WildFit, mama mea s-a simțit dată la o parte și cumva că nu îi mai accept iubirea pentru că nu mai avea cum să mă hrănească cu ceea ce îmi dădea în trecut. Așa că am decis să vorbesc deschis cu ea și să îi împărtășesc eu rețete pe care le putem face care să fie gustoase și sănătoase.
În concluzie, când părinții tăi consideră că doar făcându-ți mâncărurile pe care le consumai înainte, își exprimă iubirea față de tine, încearcă să vorbești cu ei și să le explici că nevoile tale culinare s-au schimbat și, eventual, propune-le să faceți ceva sănătos de mâncare, împreună și spune-le că pentru tine a petrece timp cu ei, este mai important decât ce e în farfurie. Puteți găsi și alte activități pe care le puteți face împreună și de care să vă bucurați, care să nu implice neapărat mâncarea.
Dacă ești în partea cealaltă, în care simți că nu mai primești iubirea pentru că nu ai mai primit prăjitura, gândește-te ce înseamnă iubirea pentru tine și cum altfel poți să te simți iubit, decât prin mâncare.
Sunt curioasă! Tu ai trecut prin astfel de momente? Cum a fost pentru tine?
Tu cum alegi să îți trăiești viața?
De exemplu, dacă și tu alegi să mănânci pentru a simți iubire sau nu poți refuza o mancare "interzisă" dar facuta cu drag special pentru tine, eu te invit cu mare drag GRATUIT în programul WildFit 14 Days Reset, unde alături de mine si de Radu Sofronea, primul Coach WildFit din România, abordăm mâncarea din punct psihologic dar și nutrițional pentru a avea cu adevărat schimbări.
Pentru înscrieri click aici https://www.wildfood90.com/reset.