Povesteam intr-o seara cu o prietena si m-a intrebat ce sa ia pentru digestie pentru ca se simte rau. Am intrebat-o ce a mancat si a marturisit ca s-a dus la magazin, si-a cumparat o plasa de dulciuri si toata dupa-masa a rontait tot ce si-a luat. Am fost putin surprinsa, pentru ca stiam ca nu ii sta in obicei si i-am spus “eu cred ca ai mancat emotional, ce s-a intamplat in viata ta in dimineata aceasta?”. Raspunsul ei a venit rapid “nuuu, eu nu mananc emotional!! Cum poti crede asta despre mine?”. I-am explicat ca nu am intentionat sa o supar cu ceva, doar incerc sa o ajut sa gaseasca motivul pentru care a ales sa isi aline durerea prin mancare. Dupa lungi discutii am aflat ca se certase cu parintii ei si simtea ca nu e ascultata, apreciata, iubita asa cum este. Mi-a marturisit ca simtea un gol, o apasare foarte mare si multa suparare, iar primul instinct a fost sa mearga sa isi cumpere ceva de mancare. Nici nu si-a dat seama cat de multe dulciuri pusese in cosul de cumparaturi, dar totusi a plecat spre casa cu toate, spunandu-si ca ii vor ajunge pentru cateva zile. Odata ajunsa acasa, s-a asezat in fata televizorului, a luat dulciurile cu ea si a inceput sa manance. Simtea ca parca dulcele o alina, ii da o stare de confort, simtea mai multa energie si totodata avea senzatia ca parca i se schimba starea de spirit pentru o vreme. Apoi isi reamintea din nou de discutia cu parintii ei si desfacea o noua ciocolata.
I-am cerut permisiunea sa imi dea voie sa impartasesc cu voi aceasta poveste, pentru ca stiu ca multe dintre noi reactionam la fel cand ne confruntam cu durere si incercam sa ne refugiem in mancare. Simtim un gol in suflet, o durere pe care nu stim cum sa o calmam, am face orice sa inceteze sa ne mai supere si sa se vindece, ne e greu sa ramanem in acea stare, sa simtim acele emotii si creierul nostru incepe sa caute situatii familiare din trecut. Merge in trecut si iti aminteste ca atunci cand erai mica si erai trista, primeai un dulce de la parinti, pentru ca ei stiau ca asta te va ajuta sa uiti de suparare. De asemenea iti aminteste de toate momentele cand erai rasfatata de mama ta, cand stateati impreuna in bucatarie si pregateati o prajitura delicioasa, budinca sau clatite. Iti aminteste de bunica ce iti pregatea gogosi calde pudrate cu zahar si cornulete cu dulceata. Cat de bine te simteai in acele momente, cat de importanta, iubita, speciala. Acum durerea din sufletul tau zbiara dupa o alinare, iar daca nu se poate reintoarce in trecut pentru a primi afectiunea familiei, te indeamna sa te refugiezi in mancarea care odata iti aducea bucurie, care pe vremuri te facea sa te simti rasfatata si iti dadea senzatia ca ti se umple sufletul de bucurie.
As vrea sa te intreb: cum ar fi fost acele momente din trecut daca ai fi fost doar tu cu mancarea? Daca nu era nimeni in jurul tau ca si copil cand te loveai, iti venea sa mananci ciocolata pentru a iti alina durerea? Ca si copil te-ai fi simtit la fel daca ai fi fost singura cand mancai budinca, prajitura, clatitele? Nu.. pentru ca nu mancarea iti dadea acea stare minunata, ci conexiunea cu familia ta. Conexiunea cu cei dragi noua ne-a dat acel sentiment de implinire, de bucurie enorma, faptul ca eram inconjurate de iubire, eram tinute in brate, eram ascultate, ni se acorda atentie. Asta ne lipseste de fapt.
In momentele de durere poate crezi ca esti singura pe lume si nu ai cu cine povesti, poate simti ca nu ai fi inteleasa sau acceptata de cei din jur asa cum ti-ai dori, dar nu e asa. Intotdeauna exista cel putin o persoana care tine enorm la tine si care te-ar primi cu bratele deschise, te-ar asculta si te-ar ajuta sa iti alini durerea. De cele mai multe ori alinarea o gasim chiar rezolvand disputa cu persoanele cu care ne-am certat. Iar daca simtim ca nu putem discuta cu ele problema, putem gasi alte variante de a ne descarca. Printre preferatele mele sunt: sa sun o prietena in care am incredere, sa merg singura la o plimbare, sa merg in natura, sa scriu in jurnal, sa fac o baie lunga, sa plang si sa descarc starea respectiva, sa meditez.
Cum sa recunosti mancatul emotional
Sunt multe circumstante care pot crea oportunitati pentru mancatul emotional, dar factorul cauzator este stresul.
Cred ca ne putem recunoaste fiecare din noi in cel putin unul din exemplele de mai jos:
Ne recompensam cu mancare dupa o zi dificila
Suntem plictisite sau vrem sa amanam o sarcina pe care nu vrem sa o facem
Pentru a simti ca facem parte dintr-un grup, ca suntem acceptate
Pentru ca suntem prea obosite
Pentru ca ne simtim singure
Pentru ca ne creste anxietatea si cautam o modalitate de a o tine sub control
Am invatat de mici copile ca mancatul compulsiv de cantitati mari de alimente ne creaza acea stare de “coma alimentara” si acela este calmul de care credem ca avem nevoie atunci cand este haos in viata noastra
Asa cum am spus mai sus, mancatul emotional este provocat de stres. Daca investigam putin sa vedem ce se intampla atunci cand suntem stresate, putem observa ca exista mai multe comportamente si credinte care sunt legate de raspunsul nostru la stres. Daca ajungem la constinentizarea ca credintele si comportamentele noastre sunt constructii create de noi la un moment dat in trecut, pentru a ne mentine in siguranta si pentru primi iubirea si abundenta de care avem nevoie, putem face un pas in spate pentru a identifica daca aceste tipare vechi ne sunt inca de folos. Cu siguranta ele ne erau de mare folos atunci cand eram copii, dar acum, ca si adulti, ele nu se mai potrivesc, pentru ca ne fac mult mai mult rau decat bine.
Cum poti scapa de mancatul emotional?
WildFit se concentreaza foarte mult pe a ne ajuta sa intelegem de ce mancam, si pe a ne ajuta sa ne eliberam din lupta cu mancarea. O parte importanta din programul WildFit90 se axeaza pe a ne ajuta sa scapam de mancatul emotional in cel mai sanatos si eficient fel, prin constientizare. Cum altfel am putea sa eradicam complet un comportament atat de adanc inradacinat in noi, de ani de zile, decat prin constientizare? Calatoria aceasta e fascinanta, si pe mine m-a ajutat enorm sa imi dau seama ce pot face atunci cand nivelul stresului creste semnificativ si incep sa ma simt coplesita, ce sa fac atunci cand sunt napadita de pofte si nu imi sta gandul la mancare sanatoasa, cum sa ii ajut pe oamenii din jurul meu care trec prin situatii similare.
Colegul meu, Radu Sofronea, coach certificat WildFit este specializat in a ajuta oamenii sa se elibereze de adictiile alimentare, sa isi redobandeasca sanatatea, sa scape de kilogramele in plus, sa isi recapete energia si sa isi schimbe pentru totdeauna relatia cu mancarea.
Tocmai pentru ca dorinta noastra este sa ajutam cat mai multi oameni prin activitatea noastra, Radu a creat programul complet GRATUIT pentru tine, pentru a te ghida si invata cum sa recunosti foamea emotionala si cum sa scapi de ea. Daca inca nu ai reusit sa te inscrii la programul gratuit de 7 zile, o poti face chiar acum, dand click pe link-ul acesta, si viata ta va incepe sa se schimbe garantat, daca iti doresti cu adevarat asta.
Cred ca putem fi de acord cu un lucru: meriti! Iar tocmai din acest motiv, te incurajez cu caldura sa parcurgi acest curs, sa iti dai o sansa, sa vezi ca lucrurile pot fi mai simple decat credeai, daca ai alaturi un coach care sa te sustina si ghideze.
Live Free!